Revenire

Luni, 1 iunie 2009

Iaca se fac aproape 3 luni de cînd n-am mai scris nimic pe-aici. Iniţial am creat acest blog pentru a spune lucruri care consideram eu că nu-şi au locul pe blogul meu principal, lucruri care nu mai fuseseră spuse dintr-un motiv sau altul. Numai că de ceva vreme nu mai simţisem ce anume să spun… nespus. Şi blogul a stagnat. Prin Sanctuar a început să se aştearnă praful.

Pînă de curînd, cînd, discutînd cu un extraterestru special (există extratereşti nespeciali?! :D) care înţelege saturniana mea complicată, am fost întrebat ce am de gînd cu Sanctuarul, de ce n-am mai scris de ceva vreme acolo? I-am zis, cam cu jumătate de gură, încercînd mai mult să-mi dau mie o explicaţie decît să-i răspund la întrebare: că n-am mai avut timp şi n-am mai simţit să scriu. Citește restul acestei intrări »


Să văd Spaţiul, apoi să mor

Miercuri, 4 martie 2009

Acum 7 luni citeam în Evenimentul Zilei un articol (am mai scris şi aici despre asta) care mi-a răscolit întreaga fiinţă şi mi-a dat speranţa că unul din cele cîteva vise mari ale mele ar putea deveni realitate în această viaţă: anul acesta vor începe primele curse regulate de turism spaţial (zboruri pe orbită joasă, la 110 km înălţime).
Citește restul acestei intrări »


În sfîrşit acasă!

Sâmbătă, 7 februarie 2009

orion

Pentru cineva care nu îşi avea locul în lumea asta, mărturisesc că, deodată, mi-este greu s-o părăsesc. Desigur, se spune că fiecare atom din corpul nostru a fost cîndva parte dintr-o stea. Poate că nu plec. Poate că mă întorc acasă. [Jerome (Jude Law) în filmul Gattaca]

De multe ori nu am avut senzaţia că n-aş fi „acasă” aici, pe Pămînt. În verile copilăriei, pe care le petreceam mereu la bunici la ţară, îmi plăcea să stau multă vreme sub cerul nopţii şi să privesc bolta puzderie de stele. Atunci mă simţeam cel mai aporape de inima universului, pintre ale cărui sori şi planete dintotdeauna am visat să călătoresc, şi zburam cu puterea gîndului la mii şi mii de ani lumină.
Citește restul acestei intrări »


Un alt fel de singurătate

Miercuri, 4 februarie 2009

În multe rînduri mi-am pus întrebarea aceasta: de ce îmi este teamă cel mai mult? Deşi parcă n-aş vorbi în termeni de temere. Hai să spunem mai repede: ce anume nu aş vrea să mi se întîmple cel mai mult şi mai mult?

Uneori nu mă gîndeam prea mult la chestia asta şi treceam peste zicîndu-mi că o să am timp a mă gîndi. Alteori, tratam subiectul în glumă şi-mi spuneam că o să ştiu la momentul potrivit.
Citește restul acestei intrări »


Sărutul Primăverii

Miercuri, 28 ianuarie 2009

Citind o postare a Trandafirului în care spune că vrea să vină primăvara, mi s-a reaprins dorul (pitit bine prin cotloanele sufletului 😀 ) de soare, de căldura aceea blîndă, de concertul de miresme şi sunete pe care natura îl dă atunci cînd se trezeşte la viaţă, de plimbările prin parcul sufletului meu (răbdare şi o să vedeţi care 😉 ) şi prin Grădina Botanică.

Şi mi-am reamintit de un text despre primăvară şi despre iubire scris în urmă cu aproape 13 ani, text pe care îl împărtăşesc acum cu voi 🙂 În premieră absolută! 😆 Căci timp de 13 ani nu l-a citit nimeni în afară de mine. Ca să vedeţi pe unde zburau gîndurile şi la ce vibra sufletul Egumenului pe la 22 ani.

Mă puteţi certa dacă v-am făcut să pierdeţi timpul cu prostioare din vremuri imemoriale 😀

Citește restul acestei intrări »


Cine este Ea?

Marți, 20 ianuarie 2009

Nu ştiu! Pentru că Ea nu este! Sau ştiu! Pentru că Ea este! Dar nu pot şti ce ştiu atîta vreme cît Ea încă nu ştie că pentru Mine este! Şi atunci rătăcesc nesigur în nebuloasa universului interior străduindu-mă să ţin drumul drept pentru clipa cînd şi Ea va şti că pentru Mine este.
Citește restul acestei intrări »